Il Bibliomotocarro, biblioteca pe roți #librariesaroundtheworld

Antonio la Cava, un profesor italian pensionar, s-a gândit, după 42 de ani de predat, că poate face mai multe pentru a aduce dragostea de cărți în sufletele copiilor. Așadar, în 2003 a cumpărat o motocicletă Ape, a transformat-o într-o librărie care găzduiște 700 de cărți și a colindat Italia-n lung și-n lat pentru a le oferi în special copiilor sărmani ocazia de a citi câteva cărticele. Mai pe scurt, le-a deschis o portiță pe care o credeau de mult uitată, și anume una către educație, către literatură și frumos.

Proiectul „Il Bibliomotocarro” s-a născut în anul 1999 și, de atunci, profesorul a parcurs 100.000 de kilometri.

Într-un interviu luat de Eveline Păuna, profesorul ne spune de ce a ales să facă asta: „Fiind profesor și stând la școală în fiecare zi, am experimentat o distanțare a relației dintre cărți și lumea copilăriei, iar această realitate mi-a dat imboldul de a face ceva pentru a duce cărțile chiar și acolo unde nu erau considerate necesare, pentru ca fiecare copil să aibă dreptul de a avea în mâini cartea pe care și-o dorește. Pentru această misiune era nevoie doar de un om puțin peste medie, umil, sărac, cu răbdare, care poate captiva atenția copiilor. Il motocarro, prin părțile noastre, este vehicolul în care se transportă legumele în piață, la colțul străzii și, pentru mine, a fost o alegere bună. Proiectul nostru cel mai frumos se numește „FINO AL MARGINI” (tradus „Până la Margini”) pentru că își propune să ajungă la cei mai singuri dintre copii, la cei mai săraci.”

Deși proiectul nu are finanțări instituționalizate, Antonio la Cava nu se plânge și continuă să împartă bucurie cu la fel de mult entuziasm.

În ciuda faptului că e plecat de acasă în majoritatea timpului, călătorind foarte mult, familia îl susține și colaborează armonios cu el.

Alegând o amintire din toți acești ani în care a avut contact cu atât de mulți copilași, fostul profesor a povestit cum, în Francavilla Fontana în provincia Brindisi, Puglia, un băiat l-a întrebat: „Maestro, cum vă simțiți ca idol al atâtor copii?” Acest lucru l-a emoționat, știind că majoritatea copiilor au drept idoli cântăreți/sportivi, iar el, un „profesor de pe stradă, un bibliotecar” poate fi modelul de urmat în viață a atâtor suflețele.

Eu am rămas profund impresionată de povestea acestui om frumos, blând și încărcat cu bunătate și energie pozitivă. Cu siguranță merită să i se facă auzită povestea peste tot în lume, căci în această lume superficială, puțini mai sunt cei care gândesc mai presus de ei înșiși!

Dacă vreți să citiți întregul interviu, vă invit cu mare drag să accesați acest link.

                                                                                                                                                

                                                                                                                                                    Cu drag,