Recenzie: „Drumul către libertate" - Yeonmi Park


Autor: Yeonmi Park

Anul publicării (RO): 2015

Categoria: autobiografie

Număr pagini: 304

Editura: Polirom


Descriere:

Yeonmi Park a crescut crezând că e normal să vadă cadavre în drum spre școală și să fie atât de flămândă, încât să mănânce plante sălbatice. A fost învățată să nu-și exprime niciodată parerile și i s-a spus că „Iubitul Conducător“ poate să-i citească gandurile și să o pedepsească pentru ele. La vârsta de 13 ani, după ce tatăl ei a fost condamnat la muncă silnică, Yeonmi și familia ei au luat decizia disperată de a fugi din Coreea de Nord traversând fluviul înghețat Yalu în China, unde au căzut însă în mâinile traficanților de persoane. După aproape doi ani de captivitate într-o lume la fel de brutală și de periculoasă ca aceea pe care o părăsiseră, Yeonmi și mama ei și-au riscat din nou viața, străbătând deșertul Gobi și orientându-se după stele în drumul lor spre libertate. Yeonmi Park își spune pentru prima oară povestea uluitoare, cu demnitate, curaj și uneori cu umor. „Drumul către libertate” e o mărturie despre forța spiritului uman și despre riscurile pe care suntem dispuși să ni le asumăm ca să fim liberi.


Părerea mea:

O carte cum nu mi-a mai fost dat să văd, care m-a emoționat până peste cap, m-a introdus într-un univers al suferinței și al sacrificiului și care m-a învățat despre importanța familiei, dar și a libertății sufletești. Cu siguranță preferata mea!

Știu că am mai spus și despre alte cărți că sunt preferatele mele, dar când dai de o lectură atât de bună, inevitabil devine preferata ta. Mi-a plăcut tot, de la modul în care a fost relatată, de la acțiune, până la personaje.

Povestea lui Yeonmi m-a emoționat în așa fel încât îmi doream să am puterea să întrerup firul narativ, să schimb cursul acțiunii și astfel să schimb destinul acestei fete.

Până acum nu știam nimic despre Coreea de Nord, iar informațiile pe care le-am acumulat, m-au lăsat cu gura căscată, nevenindu-mi să cred ce diferențe mari pot fi între Coreea de Nord și cea de Sud. Pe când în Coreea de Sud, majoritatea copiilor au un viitor strălucit în față, se bucură de tehnologie și de mâncare din plin, în Coreea de Nord foametea este cea care predomină, dar și teama să nu faci ceva greșit, ca nu cumva să fii trimis într-un lagăr.


Mi-am format o idee foarte detaliată despre viața în Coreea de Nord, cel puțin în perioada în care a povestit Yeonmi (anul 2007, când ea avea doar 13 ani). Pentru a rezuma totul, pentru că aș avea foarte multe de spus, nu aveai dreptul la exprimare, erai adeptul unui regim corupt, care te orbea și te îndepărta de toate plăcerile vieții.

În loc să-și schimbe politicile și să-și formeze programele, reacția Coreei de Nord a fost să ignore criza. În loc să deschidă țara ajutoarelor și investițiilor străine, regimul le-a spus oamenilor să mănânce doar de două ori pe zi ca să economisească resursele alimentare.

Foametea din Coreea de Nord a fost cea care m-a emoționat peste măsură și m-a făcut să apreciez mai mult faptul că am întotdeauna ce să pun pe masă.

În lumea liberă, copiii visează la ce vor să se facă atunci când vor fi mari și cum își pot folosi talentele. Când aveam 4-5 ani, singurul lucru pe care doream să-l fac ca adult era să cumpăr câtă pâine voiam și s-o mănânc pe toată.

Chiar dacă și copiii simțeau toate aceste greutăți, erau totuși mai naivi și nu înțelegeau ce se întâmplă, însă părinții erau îngrijorați de viitorul lor, dar mai ales de cel al copiilor.

Părinții mei nu mai puteau dormi noaptea. Le era teamă că nu se vor mai trezi, iar apoi copiii lor vor muri de foame.

Într-un final, mama lui Yeonmi hotărăște că trebuie să evadeze din Coreea de Nord, chiar dacă putea plăti chiar și cu viața, drept pentru care, după ce sora lui Yeonmi a făcut acest pas, au plecat și ele două.

Urmează astfel un drum plin de obstacole, în care cele două fete se sacrifică, în speranța că, într-o zi, vor gusta libertatea. Mama ei se lasă violată, însă Yeonmi are o putere de fier și nu acceptă niciodată acest lucru. Bărbații care încearcă să le violeze pe mine pur și simplu mă scârbeau, așa că am reușit să intru foarte bine în pielea celor două și să le înețeleg atitudinea.

Pentru a ajunge în Coreea de Sud, ele trebuie să treacă prin China, loc care nu este așa cum se așteptau ele. Traficul de persoane este cel care le asigură traiul multor cetățeni de acolo, drept pentru care Yeonmi și mama ei au de a face cu tot felul de oameni, care încearcă să le vândă. Deși au parte de numeroase suferințe, povestea lor este totuși una fericită, spre deosebire de alte femei, care erau vândute unor țărani ce le foloseau drept slugi. Yeonmi chiar are de-a face cu un bărbat respectuos, în ciuda faptului că a încercat de atâtea ori să o violeze, deși ea avea numai 13 ani.

Acolo li se dau tot felul de haine și machiaje, și, cum în carte sunt și câteva poze, putem observa cum toate acele aparențe le-au furat puritatea și le-au maturizat într-un fel care pe mine una, m-a șocat.


Deși cele două reușesc să ajungă în Coreea de Sud, o lume total diferită, în care nici măcar nu știu cum ar trebui să se comporte, lucrurile nu devin roz, pentru că Yeonmi își dă seama că, deși a ajuns atât de aproape de libertate, familia este cea care contează și, cât timp nu este reunită, nu se poate simți împlinită sufletește.

Începeam să-mi dau seama că nici toată mâncarea și toți tenișii de pe lumea asta nu mă puteau face fericită. Lucrurile materiale nu aveau nici o valoare. Îmi pierdusem familia. Nu eram iubită, nu eram liberă și nu eram în siguranță. Eram în viață, dar nu mai era nimic pentru care viața să merite trăită.



Totuși, ambiția ei este mare și, deși ca refugiat, ești privit cu ochi răi în Coreea de Sud, Yeonmi își pune idealuri mari și luptă pentru ele. Citatul de mai jos m-a emoționat atât de tare, încât îmi veneau și lacrimi în ochi.

Când eram mică, visul meu era să am o găleată cu pâine. Acum începeam să am visuri mari.

Vă las pe voi să intrați mai bine în lumea lui Yeonmi, să-i aflați destinul, să parcurgeti alături de ea un drum anevoios, plin de suferință, dar care te face să vezi lucrurile din alte perspective.


Cu siguranță o carte de la care ai multe de învățat, care te face să te bucuri și de cel mai mărunt lucru pe care îl ai, te face să-ți apreciezi viața, punându-te în pielea unor personaje a căror poveste pare ireală, dar care totuși există. Un must-read pentru toți cititorii care vor să evadeze din zona de confort și să înțeleagă care poate fi prețul libertății pentru unele persoane!

Vă urez lectură plăcută!


Știați că...?
  • „În regiunea noastră, era ceva normal să treacă săptămâni sau chiar luni întregi fără curent electric.” (regiunea Hyesan, Coreea de Sud)
  • „Nu spuneam niciodată doar „american” – ar fi fost prea respectuos. Trebuia să fie „nenorocit de American”, „diavol yankeu” sau „yankeu cu nasul mare. Dacă nu spuneai așa, erai acuzat că ești prea blând cu dușmanii noștri.”
  • „Era o infracțiune să mănânci carne de vită fără permisiune specială. Vacile erau proprietatea statului, fiin prea prețioase ca să fie mâncate pentru că erau folosite la arat și ca atelaje la căruțe, așa încât oricine sacrifica una fura din proprietatea statului.”
  • „Dacă un băiat făcea anumite sunete din buze, nu trebuia să te întorci decât dacă voiai să fii prietena lui.
  • „În Coreea de Nord copiii sunt aliniați după înălțime și așezați în bănci în funcție de notele pe care le iau la teste.”
  • „Singurele cărți pe care le găseai în Coreea de Nord erau publicate de stat și aveau teme politice.”


Citate:
  • „Aproape doi ani, avusesem impresia că toate cele cinci simțuri ale mele îmi erau amorțite. Nu mai puteam să pipăi, să miros, să văd, să aud ori să gust lumea care mă înconjura. Dacă mi-aș fi permis să simt toate acestea cu toată intensitatea, riscam să-mi pierd mințile. Dacă îmi permiteam să plâng, riscam să nu mă mai pot opri nicidoată. Așa că am supraviețuit, dar nu am simțit nici o bucurie, nu m-am simțit nici o clipă în siguranță.
  • „Dacă vrei ca viața ta să conteze, trebuie să faci ceva mai presus de tine.”



Rating:


Dacă vreți să comandați cartea, o găsiți aici, pe site-ul librăriei și anticariatului Târgul Cărții. Eu le mulțumesc din suflet pentru ocazia de a citi această carte minunată și vă îndemn să cumpărați cu încredere de la ei și să profitați de prețurile excepționale!


14 gânduri frumoase:

  1. Am trecut-o in wishlist!
    Chinezii si coreeni sunt inspaimantatori... nici nu stiu cum sa-i descriu... Din ce am citit pana acum,sa fii femeie in tarile astea e un iad. Am citti "Sotia zeului bucatariei" care mi-a schimbat mentalitatea si "Uimire si cutremur" care e tot asa,despre conditia femeii si cum sunt tratate acestea de barbati si de stat...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Omg, n-am mai auzit de cărțile astea, dar cu siguranță le trec pe wish list, pentru că a început să mă intereseze foarte mult subeictul. Mai am o carte pe care trebuie să o încep, "Fără tine, noi nu existăm" se numește și este despre viața unei profesoare din Coreea de Nord. Să vedem cum o să fie și asta! :D
      Mulțumesc de comentariu și spor la citit! *.*

      Ștergere
  2. Am cartea asta pe TBR de ceva luni! :)) Dar mereu mă trezesc cu altceva în mână. De avut în vedere!!! Recenzie super, iar citatele alea mă omoară! (hug)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hue hue. Sper să o citești și tu, Andrei, e o carte la care cu siguranță nu vei rămâne pasiv!
      Îmbrățișăări, pupiceei, toate cele! >:D<

      Ștergere
  3. Vaii, câte am auzit de această carte! Din păcate am multe cărți de citit care vreau să le termin vara asta, dar o voi pune pe wishlist. :D
    Lecturi frumoase, pupici!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Uff, te înțeleg. Nu cred că voi ajunge vreodată în stadiul în care să citesc absolut toate cărțile pe care le am pe listă (cea scrisă sau cea din capul meu), pentru că mereu apar cărți noi care îmi fac cu ochiul sau titluri de care n-am auzit, dar care par interesante. Mă bucur totuși că ai de gând să o citești!
      Pupiceei, spor la citit! >:D<

      Ștergere
  4. Foarte reușită recenzia! Am dat cu ochii de cartea asta de nenumărate ori în librării, dar nu eram sigură dacă să o achiziționez. Acum știu că merită :-D.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Waa, ce drăguț, mă bucur tare mult! Sper să o citești cât mai curând și să revii cu părerea ta.
      Mulțumesc de vizită și te mai aștept pe blogul meu. Spor la citit! *.*

      Ștergere

Un produs Blogger.