Autor: Jodi Lynn Anderson
Anul
publicării
(RO):
2016
Categoria:
ficțiune
Număr pagini:
286
Descriere:
Înainte ca Peter să fie al lui Wendy, el a fost al fetei
cu pană de corb...
Inima lui Tiger Lily nu seamănă cu inima altor fete de
cincisprezece ani: ascunsă și neîmblânzită, pare croită pe măsura primejdiilor
care pândesc la tot pasul în Țara de Nicăieri. Întâlnirea cu Peter Pan face să
se nască însă în sufletul ei nu doar un sentiment cu totul necunoscut, ci și o
vulnerabilitate nebănuită. Iar când pe insulă sosește Wendy, fermecătoare și
gingașă, Tiger Lily va afla cât de departe este dispusă să meargă pentru a-l
păstra pe Peter lângă ea.
Părerea
mea:
O
poveste care m-a învăluit cu magia ei, care m-a purtat pe tărâmul copilăriei,
al maturizării și al dragostei și care mi-a depășit orice așteptare.
Aveam, într-adevăr,
așteptări destul de mari de la carte, deoarece auzisem numai păreri bune despre
ea, însă acestea mi-au fost cu siguranță depășite. Nu mă așteptam să am parte
de o poveste de dragoste atât de
delicată, de pură și de minunat povestită.
Personajul
principal, Tiger Lily, este unul cu un
caracter puternic. Fata cu pană de corb în păr este o persoană destul de
închisă în sine, în care sălășluiește o fiară sălbatică, dar care înflorește
odată ce începe să socializeze și să cunoască sentimentul de iubire. Mi-a
plăcut mult aces personaj, Tiger Lily fiind mereu atât de diferită față de
ceilalți, nonconformistă și independentă.
Deși în care este
descrisă ca și cum n-ar avea deloc trăsături de fată, aceasta mie mi-a exprimat
destul de multă feminitate, în momentul în care l-a cunoscut pe Peter Pan.
În scenă intră
astfel un personaj curajos, neînfricat,
care încearcă mereu să se poarte ca un gentleman. Dacă în cartea clasică, mi-l
imaginam pe Piter Pan ca fiind un băiețel
imatur, ei bine aici am dat peste un adolescent de 16 ani, frumușel, care
încearcă mereu să găsească cele mai bune soluții.
Eu am citit și „Peter
Pan” și trebuie să recunosc că „Tiger
Lily” a fost mult mai bună. Povestea
e într-adevăr schimbată, însă personajele sunt aceleași. Dacă înainte,
personajul feminin era Wendy, de data
aceasta este Tiger Lily. Totuși, când fata simțea că e cum nu se poate mai
apropiată de Peter, în scenă nu ezită să apară și Wendy, care aduce odată cu ea
gelozia...
M-a fascinat și povestea de dragoste care s-a înfiripat
între Tiger Lily și Peter Pan. Personajele, fiind atât de individualizate, au
reușit să-și lege sufletele într-un fel magic, reușind, cu stângăcie, să-și
exprime sentimentele.
Tiger Lily simțea căldura brațului lui Peter pe ceafă; i se părea că Peter era doar o
prelungire a ei și că, dacă ei doi aveau suflete, acestea erau și ele cuibărite
comod între trupurile lor.
Deși Tiger Lily
rămâne aceeași, se poate observa o oarecare schimbare în comportamentul ei, în
momentul în care cunoaște sentimentul de iubire, de atașare.
Iubirea nu era așa cum se așteptase ea. Era ca și cum ai
fi căzut de la înălțime și te-ai fi sfărâmat în o mie de bucăți și numai o
singură persoană din lume ar fi știut cum să te repare la loc.
Deși încă nu putea
să-și exprime sentimentele așa cum ar fi vrut, această frază mi-a rămas
întipărită în minte și m-a copleșit.
Uneori, când sunt cu tine, mă pierd pe mine însămi.
Totuși, ea trăiește
într-un sat cu concepții învechite,
în care oamenii nu știu să iasă din zona de confort, iar din cauza aceasta are
de suferit. Așadar, ajunge să facă compromisuri, renunțând la ceea ce îi aduce
fericirea...
Dar ia stați... am
vorbit despre Tiger Lily, despre Peter Pan, despre apariția lui Wendy... Hmm,
nu cumva uit pe cineva? Ah, da, Tinker Bell!
Zâna-narator, care aduce magie acestei povești. Acțiunea este narată din
perspectiva zânei, care mi-a plăcut la nebunie. Pe alocuri haioasă, aceasta
aduce veselie cărții, prin
sinceritatea gândurilor ei. Odată ce Tiger Lily se îndrăgostește de Peter, și
Tinker Bell începe să-l îndrăgească, vrând mereu să fie prin preajma lui. Deși
nu poate să vorbească și e atât de micută, personajele îi simt prezența și o
lasă să facă parte din povestea lor...
Cât de liniștită era inima lui Tiger Lily! N-o auzisem
niciodată bătând atât de dulce, atât de împăcată cu sine ca în seara aceea,
când stătea alături de Peter și privea caii, îngăduindu-și să viseze pentru o
clipă că n-avea să-l piardă niciodată, așa cum n-avea să se piardă nici pe
sine.
Oh, și coperta! Cred că nici nu mai trebuie să
menționez cât de frumoasă poate să fie...
Mi-a plăcut la
nebunie cartea, oferindu-mi liniștea de care aveam nevoie. Personajele au fost
foarte bine construite, le-am îndrăgit pe toate și am intrat foarte bine în
pielea lor. Deși nu sunt adepta cărților cu zâne și tot felul de personaje
misterioase, trebuie să recunosc că aceasta m-a captivat cu totul. Încă trăiesc
în povestea lor și, ce-i drept, nu vreau ca această magie să dispară, ci vreau
să rămână într-un colțișor din sufletul meu.
O carte
care te fascinează, care te ține captiv în Țara de Nicăieri, o lume magică,
puerilă și plină de surprize. O lectură în care avem de-a face cu zâne, pirați,
englezi și personaje care mai de care mai interesante... Cu siguranță o poveste
ce te va binedispune și te va ține cu sufletul la gură până la ultima pagină, și
poate chiar și dincolo de ea!
Vă urez lectură
plăcută!
Rating: