Recenzie: „...Să ucizi o pasăre cântătoare” - Harper Lee

Autor: Harper Lee
Anul publicării: 1960
Categoria: literatura universală
Număr pagini: 372
Editura: Polirom
...Sa ucizi o pasăre cântătoare este un roman brutal și onest, abordând cu curaj o problematică mereu de interes: rasismul, conflictele sociale și pierderea inocenței copilăriei, totul filtrat prin ochii unei fetițe, Scout Finch, martoră la întamplările dramatice declanșate într-un mic orășel sudist atunci când un bărbat de culoare este acuzat că a violat o femeie albă. Tatăl naratoarei, Atticus, desemnat ca avocat al apărării, trebuie să țină piept unor prejudecăți până atunci latente și, din acest moment, Scout și fratele ei, Jem, sunt atrași într-o succesiune rapidă de evenimente care le depășesc înțelegerea. Pe timpul procesului, orășelul decade treptat în grotesc și violență, însă există oameni care nu se lasă contaminați de setea de linșaj generală, iar Atticus Finch rămâne reperul moral care îi oferă lui Scout, și totodată cititorilor, un punct de vedere empatic și echilibrat.

Părerea mea:

Excepțională prin decență și simplitate, dar totuși prin abordarea unor subiecte dure, subiecte cu care, din păcate ne mai confruntăm și astăzi...

Stăteam și mă întrebam ce mi-a plăcut atât de mult la cartea asta și după mi-am dat seama cât de minunată a putut să fie prin faptul că, deși autorul mi-a prezentat o lume tristă, în care prejudecățile sunt la ordinea zilei, m-a făcut să nu-mi dau seama de toate aceste lucruri, ci să mă facă să trec prin poveste într-un mod frumos: să mă gândesc la copilărie, la maturizare, la bunătate...

Pot spune din acestă constatare că autorul a fost unul extrem de subtil, știind când și unde să pluseze, când e momentul să te țină în suspans și când e momentul să te lase să te bucuri de năzbâtiile unor copii...

Cartea este scrisă din perspectiva lui Scout, sora lui Jem și fiica lui Atticus. Cei doi frați își petrec verile alături de Dill și împreună mi se pare că fac echipa perfectă. Prin ei ai ocazia să-ți retrăiești din plin copilăria, să realizezi cât de plini de viață pot fi copiii și câte idei pot să le treacă prin cap... În sat se aude că un băiat pe nume Bau Radley n-a mai ieșit din casă de ani de zile, iar copiii nu pot decât să se întrebe ce poate să facă acel băiat în casă toată ziua, cum poate să trăiască așa, dacă este un strigoi... Zilele de vară se scurg astfel prin încercările lor de a comunica cu Bau, chiar dacă le era frică până și să se apropie de casa lui.

Vara înseamnă pentru mine Dill lângă sfoara cu pești înșirați la afumat, ochii lui Dill scăpărând de complicate strategeme născocite pentru a-l scoate pe Bau Radley din bârlog; vara mai însemna Dill aplecându-se la iuțeală ca să mă sărute când nu vedea Jem, dorul care ne cuprindea uneori unul pe altul. Cu el, viața era așa cum trebuia; fără el, viața era insuportabilă. Am fost nenorocită timp de două zile.

Totuși, evenimentele iau amploare și, pentru un timp, altceva stă în atenția copiilor și a întregului sat: un bărbat de culoare este bănuit că a violat o fată. Atticus este avocatul lui și, prin această decizie, își asumă să fie înjosit și batjocorit, căci a apăra un negru înseamnă a ține cu el, iar acest lucru nu este posibil într-o comunitate în care oamenii albi sunt cei apreciați.


Este pus în scenă un subiect foarte controversat, care pe mine mă bulversează de fiecare dată, și anume, rasismul. Răutatea și ignoranța cu care pot privi unii oameni lucrurile mă sfâșie pe dinăuntru și mă determină să nu înțeleg cum într-un om pot zace astfel de sentimente.

Când ai să crești mai mare, ai să ai în fiecare zi a vieții tale prilejul să vezi cum albii îi înșală pe negri, dar dă-mi voie să-ți spun un lucru - și te rog să nu-l uiți: ori de câte ori un alb trage pe sfoară un negru, albul acela, orine ar fi el, oricât ar fi el de bogat sau de obârșie oricât de nobilă, ei bine, albul aceva este un om de nimic!

M-am bucurat totuși că dezgustul meu a fost alinat de bunătatea lui Atticus, personaj pe care l-am adorat! Am iubit modul în care și-a educat copiii, în ciuda faptului că el avea o oarecare impresie că nu le oferă o educație potrivită, fiind singurul părinte, am adorat candoarea lui și i-am apreciat bunătatea și calmitatea. Mi l-am imaginat ca fiind un bătrânel înțelept, care găsește echilibrul în orice situație și care nu se lasă învins de părerile celor din jur, căci are caracterul clădit pe niște principii morale puternice.

Să fii curajos înseamnă să știi că ești pierdut înainte de a întreprinde ceva, totuși întreprinzi oricum, și mergi până la capăt, orice-ar fi.

Am citit cartea cu sufletul la gură, căci mi s-a părut că a abordat foarte multe subiecte, a prezentat multe perspective și a fost scrisă într-un mod captivant și călduros. Mi-a plăcut să observ maturizarea personajelor, inocența copilăriei, care treptat se va transforma în zbuciumata adolescență și modul diferit în care pot gândi oamenii. Avem parte de personaje diverse, drept pentru care ne este foarte ușor să observăm perspectivele unei simple doamne, ale unei servitoare de culoare neagră ori ale unui om care privește din afară evenimentele.

Ah, aș vorbi la nesfârșit despre cartea asta, căci mai am multe de zis: despre semnificația lui Bau, despre semnificația păsării cântătoare, despre fiecare personaj în parte, despre cadrul acțiunii, însă ține de fiecare să descopere aceste detalii și să le dea o însemnătate.

Tot ce pot să mai adaug eu este că e o carte ce nu trebuie ratată, căci, prin simplitate, autorul a reușit să țeasă o poveste bulversantă, ce te poartă pe cărările copilăriei, dar ce-ți aduce în același timp în prim-plan și niște subiecte dure, pe care trebuie să le înfruntăm.

Dacă vă hotărâți să citiți cartea, vă urez lectură plăcută!


Știați că...?

   „Negrii care lucrează la câmp obișnuiau să-și lase copilașii la umbră, între două rânduri de bumbac, unde stăteau la răcoare câtă vreme lucrau părinții. Numai cei prea mici, care încă nu puteau să șadă, erau legați la spatele mamelor, după obiceiul indian, sau vârâți în saci pentru bumbac.


Dacă vreți să comandați cartea, o găsiți aici, pe site-ul librăriei și anticariatului Târgul Cărții. Eu le mulțumesc din suflet pentru ocazia de a citi această carte minunată și vă îndemn să cumpărați cu încredere de la ei și să profitați de prețurile excepționale!


Rating: 5/5

6 gânduri frumoase:

  1. Superbă carte, superb filmul. Am inclus-o în topul celor mai bune cărți citite în... 2015?!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aseară mi-am descărcat și eu filmul și abia aștept să mă uit la el. Cred că se va afla și în topul cărților citite de mine anul ăsta.

      Mulțumesc de comentariu, pupici! *.*

      Ștergere
  2. Nu am citit cartea dar am vazut filmul care mi a placut enorm.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ah, sunt atât de curioasă și de film! Sper să citești și cartea, este minunată!

      Ștergere
  3. Nu are legătură cu postarea, dar am găsit un tag drăguț și te-am nominalizat și pe tine la el, poate vrei să îl faci :D
    http://thecemeteryofbook.blogspot.ro/2017/03/the-book-buying-tag.html#more

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hihii, super, și așa n-am mai făcut de mult timp un tag! Îți mulțumesc! >:D<

      Ștergere

Un produs Blogger.