Recenzie: „În umbra pașilor tăi” - Vitali Cipileaga

Autor: Vitali Cipileaga
Anul publicării (RO): 2016
Categoria: roman psihologic, de dragoste
Număr pagini: 250
Editura: bestseller
Lumea lui Theodor se prăbușește în momentul în care o pierde pe Paula într-un accident rutier. De aici încolo totul își pierde orice rost. Lasă cariera în advertising, se mută cu traiul și începe o nouă viață. Însă fără Paula aceasta e o suferință continuă. Într-o căutare interioară profundă, Theodor învață să nu mai gândească doar la timpul trecut și acceptă noile provocări ale vieții. Însă ce va face atunci când noile realități se contopesc prea mult cu trecutul său? Iar gândurile și amintirile sunt tulburate de un șir nesfârșit de întâmplări? Un roman psihologic despre pierderi, secrete și căutări. O poveste care te strânge puternic la piept, amintindu-ți încă o dată de adevărata putere a dragostei.

Părerea mea:

O carte de la care aveam cele mai mici așteptări și care m-a surprins în cel mai plăcut mod...

L-am descoperit pe Vitali Cipileaga prin intermediul cărții De vorbă cu Emma, care nu pot să spun că m-a surprins, dându-mi o oarecare impresie că a fost scrisă într-un mod superficial. Am zis totuși să-i mai dau o șansă autorului și nu regret nicio clipă această decizie, ba chiar sunt bucuroasă că am luat-o!

Autorul m-a surprins de data asta cu delicatețea vorbelor lui, cu puritatea poveștii pe care a creat-o, cu ideile pe care le-a așternut atât de frumos și de natural. Căci totul mi s-a părut de o naturalețe aparte, nicio exagerare, nicio idealizare... Totul a venit în cel mai firesc mod și cât mai aproape de suflet.

Autorul a reușit să creeze niște personaje enigmatice, care ajung într-un final să-și dezgolească sufletul și să ne surprindă prin tandrețea lor. Ai spune că totul se petrece pe un fundal întunecat, căci Theo suferă după moartea iubitei ce urma să-i devină soție, însă, de fapt, totul a fost construit pe baza iubirii și aceasta a fost foarte frumos pusă în lumină, lăsându-ne s-o întoarcem pe toate părțile și să ne dăm seama că e pretutindeni în viața noastră, atâta timp cât suntem dispuși să ne deschidem sufletul către ea.

Theo, deși au trecut doi ani de la moartea Paulei, încă o poartă în suflet și în amintiri și nu poate trăi cu gândul că ea, ființa pe care a adorat-o, singura femeie pe care a iubit-o, l-a părăsit și l-a lăsat într-o lume în care nu mai speră că va cunoaște sentimentul de iubire.

Închise în el durerea, o purta pe brațe în dormitor, o tăinuia în baie și o cocea la bucătărie, o machia la Pariso și o plimba printre gânduri când mergea cu mașina.

În scenă apar pe parcurs încă două femei, misterioase amândouă, care contribuie la evoluția lui Theo. Laura este femeia care-l vrăjește, cu care-și petrecere nopțile, dar care într-un final îl dezamăgește.

Adormiră îmbrățișați și Theo așeză pe pernă un ultim gând – viața e plină de imprevizibil și mereu e loc de surprize plăcute.


Scrisori în plicuri albe ajung în cutia poștală a lui Theo, toate anonime, dar care au scopul să-l ajute pe acesta să-și regăsească drumul în viață, să se bucure de prezent și să retrăiască sentimentul de iubire. Theo însă crede că Laura este implicată și se distanțează treptat de ea...

Ești un fricos. Și ce fac fricoșii? Spun că nu pot, nu vor, nu îndrăznesc, nu știu cum. Dar ai o groază de motive să știi și să vrei. Privește în jur, lasă-te surprins de minunile mici ale acestei lumi mari. Nu te învinovăți pentru ceea ce nu poți duce.

Apoi, în viața lui apare Carla, o puștoaică pe care am îndrăgit-o tare mult și care mi-a dat mult de gândit. Este o tânără gingașă, care împrăștie în jurul ei numai vibrații pozitive, în ciuda faptului că ea suferă de o anumită boală. Theo reușește să treacă peste aceast lucru, pe care mulți l-ar fi găsit un impediment în crearea unei relații și, încet-încet se apropie de ea, crezând că o va ajuta să-și depășească fricile, dar dându-și apoi seama că de fapt ea a fost hrană pentru sufletul lui, ajutându-l să se vindece de suferință.


Mă doare uneori discriminarea și antipatia oamenilor, dar îi accept pe toți. Nu e vina lor că poartă virusul nefericirii în sânge.

Cartea este neașteptat de misterioasă, căci personajele nu se deschid atât de mult încât să ne spună povestea lor, astfel că nu știm cine sunt cu adevărat. Pe de altă parte, sunt scrisorile, care întrețin suspansul și care ne fac să ne întrebăm cine e în spatele tuturor acestor lucruri...

Toamna trecută m-am acoperit și eu cu frunze. Mă gândeam la cei din jur, cum văd ei lumea fără mine? Oare dacă voi sta mai mult, își va da seama cineva că lipsesc? Dacă frunzele ar fi avut voce, ar fi căzut într-o criză profundă de râs la auzul gândurilor mele.

Cartea este despre iubire și despre regăsirea într-o lume în care totul pare pierdut. Despre iubirea eternă, ce nu dispare niciodată, nici măcar după moartea sufletului. Ea va rămâne întotdeauna pe pământ și ne va da o gură de aer când vom simți că ne sufocăm. Este cea care ne va ține sufletul viu și frumos, cea care ne va motiva să fim fericiți...

Încearcă să simți fericirea unei păsări atunci când este eliberată din colivie. Încearcă să trăiești viața unui fluture, știind că ea durează numai o zi.

Dacă vă hotărâți să citiți cartea, vă urez lectură plăcută!


Citate:

   „Dacă am accepta intimitatea omului de lângă noi, „goliciunea lui spirituală, dezbrăcată de mii de concepții netrebuincioase, am descoperi o persoană mult mai sensibilă și mai naturală. Ar apărea în fața noastră în forma ei firească, fără retușuri și secrete mușamalizate prin ungherele sufletului.

   „Tăcerea plângea, iar orice alt gest sau cuvânt ar fi pângărit ritualul.”

   „Fericirea e o alegere. Nefericirea, în cele mai multe cazuri, nu.”

  „Mereu vrem prea mult, mereu ni se pare că ceea ce avem este prea banal. Oamenii nu se pot bucura de prezent, într-un mod firesc și sigur. Ei au așteptări prea mari de la viitor sau se afundă în mocirlele trecutului. Prezentul este un adevăr și o lecție și trebuie să fim fericiți pentru asta.”


Le mulțumesc mult celor de la editura bestseller pentru că mi-au trimis acest minunat roman și îl felicit cu drag pe autor pentru povestea impresionantă pe care a creat-o și care mi-a ajuns în suflet în cel mai pur mod!

Dacă vreți să comandați cartea, o găsiți aici. Eu o recomand cu mare drag! 💖



Rating: 4/5


10 gânduri frumoase:

  1. Nu am citit nici una din cartile scruiitorului. Merci de recomandare!
    Daca as avea ocazia sa le imprumut le-as citi pe amandoua.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu mare drag! >:D< Eu ți-o recomand în special pe aceasta, mi se pare că se apropie mai mult de suflet, însă poți să le încerci pe amândouă, poate îți vor plăcea la fel de mult!

      Lecturi frumoase, Mirela!

      Ștergere
  2. Am avut „De vorbă cu Emma”, dar m-am ferit de ea. Oricum, par interesante, poate o să le încerc! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred că ți-ar plăcea "În umbra pașilor tăi", pare genul de carte pe care ai citi-o. :)) Spor la citit și în tot ce faci, Andrei! ^^

      Ștergere
  3. Vaii, recenzia e minunată, ca de fiecare dată!
    Văd că ți-a plăcut mai mult decât ,,De vorbă cu Emma". Cred şi eu! Cartea asta pare mult mai interesantă şi mai sensibilă. ❤ M-ai convins şi o voi pune degrabă pe wish list!

    Mulțumim pentru recenzie, Roxi! Îți doresc multă baftă la simulări şi mult spor la citit! ❤

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îți super mulțumesc, Daria! <3

      Da, într-adevăr, mi-a plăcut mult mai mult, pentru că am avut parte de o poveste în sine. Chiar sunt curioasă cum ți s-ar părea cartea, e într-adevăr sensibilă și îți dă de gândit din anumite puncte de vedere.

      Și eu îți mulțumesc pentru gândurile frumoase! Ohh, să fie! :)) Ce era mai ușor a trecut, joi e nebunia.. Lecturi minunate îți doresc! ^^

      Ștergere
  4. Felictări pentru recenzie. Mereu am crezut că "De vorba cu Emma" este scrisă de un autor străin. Cu ocazia unui interviu am aflat și eu. In viitor intentionez si eu sa citesc aceasta carte. Succes la simulare!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc! >:D< Hihii, și eu aveam impresia asta prima oară când am văzut cartea, mai ales că Vitali nu-mi sună atât de românesc. Sper să o citești cât mai curând și să-ți placă!

      Mulțumesc mult, abia aștept să treacă! :))

      Ștergere
  5. Şi eu am citit "De vorbă cu Emma", dar romanul, sau ce e, e oribil! Îmi este frică să îi mai acord o şansă acestui autor :(

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hmm, nici nu știu ce sfat să-ți dau, pentru că, deși mie mi-a întrecut așteptările și chiar mi-a plăcut cartea asta, parcă pe tine nu te văd să-ți placă. E oricum doar o presupunere, așa că ai putea să-i mai dai o șansă, eu una mă bucur că am făcut asta! :D

      Ștergere

Un produs Blogger.