Recenzie: „Holy Cow" - David Duchovny

Titlu: Holy Cow

Autor: David Duchovny

Anul publicării (RO): 2015

Categoria: literatură universală, parodie

Număr pagini: 176

Editura: Polirom


Descriere:

Holy Cow” (2015), debutul actorului David Duchovny în lumea ficțiunii literare, este o fabulă pe cât de nostimă, pe atât de emoționantă despre prietenie, religie, umanitate și toleranță. Elsie Bovary, o văcuță de la o fermă din nordul statului New York, își petrece viața senină păscând, studiind celelalte animale și pălăvrăgind cu prietena ei cea mai bună, Mallory. Lumea sa este însă zguduită din temelii când, găsind poarta grajdului deschisă într-o seară, se strecoară până la casa fermierului și află cu stupoare că oamenii nu cresc vaci doar pentru lapte, ci ca să le mănânce carnea și să le folosească pielea pentru a fabrica diverse lucruri. După această cumplită revelație, Elsie hotărăște să plece în India, unde vacile sunt considerate sfinte și nimeni nu se atinge de ele. I se alătură îndată porcul Jerry, de curând convertit la iudaism, care vrea să ajungă în Israel pentru că acolo nimeni nu pune gura pe carne de porc, și curcanul Tom, dornic să ajunga în Turcia, țara unde este venerat. Cei trei trec împreună printr-o grămadă de peripeții, care de care mai hazoase și mai hazardate, ce pun însă sub semnul întrebării multe realități ale lumii contemporane.


Părerea mea:

O carte pe care am parcurs-o din dorința de a ieși din zona de confort, de a vedea lucrurile din perspectiva unui animal și de a mă amuza alături de personajele construite de David Duchovny.

Mi-a oferit cartea aceste lucruri? Nu chiar. Într-adevăr, am ieșit din zona de confort, pentru că n-am mai citit până acum o parodie, ba chiar o parodie a cărei personaje să fie niște animale. Acțiunea este povestită din perspectiva vacii Elsie care reușește din când în când să ne aducă un zâmbet pe buze.

Începutul a fost promițător, având în mereu zâmbetul pe buze datorită umorului lui Elsie, dar surâsul pierzându-se, din păcate, odată cu înaintarea în poveste.

Viața la fermă. Liniște și pace. Eu și trupa o ardem toată ziua pe pajiște, taurii cască botul la noi.

Nu pot să zic că am dat de glume care să mă facă să râd cu adevărat, ci doar de fraze care să mă înveselească. Într-o zi, Elsie află că oamenii se folosesc de ea nu numai ca să-i ia laptele, ci și ca s-o mănânce, când va veni momentul. Acest lucru o sperie de moarte, așa că, atunci când află că în India vacile sunt venerate, se hotărăște numaidecât să ajungă acolo.

Cum vestea se duce repede până și într-o fermă de animale, porcul Jerry i se alătură, hotărând să se ducă în Israel, unde oamenilor nu le plac deloc porcii, drept pentru care, nici nu-i mănâncă.

Ulterior, li se alătură și curcanul Tom, dornic să ajungă în Turcia, unde va fi venerat și unde, cu siguranță, nu va ajunge pe masa oamenilor de Ziua Recunoștinței.

3 animale. O aventură. Un pas spre ilustrarea realității.

Cei trei trec prin diferite peripeții, ca, într-un final, să-și dea seama ce își doresc de fapt de la viață și unde e locul lor cu adevărat.

Până aici, pare o poveste drăguță și, ce-i drept, povestea a fost cea care m-a încântat și m-a făcut să vreau să parcurg cartea. Însă nu mi-a plăcut deloc, dar absolut deloc, modul în care a fost relatată.

Nu l-am văzut niciodată pe David Duchovny în rolul de actor, dar tind să cred că acea meserie i se potrivește mai bine. Întreaga carte parcă mi-a reflectat disperarea lui pentru faptul că cei de la Disney Pixar au refuzat să ecranizeze povestea sub formă de desen animat. Acest refuz a dus la realizarea cărții în care se reflectă faptul că nu are talent în arta scrisului. Nu mi-a plăcut faptul că, de multe ori, s-a făcut referire la editoarea lui (de fapt, în carte, a văcuței Elsie), care îi sugera de fiecare dată să nu scrie ce gândește, practic să nu fie sincer, ci să adauge elemente comerciale. N-am înțeles rolul editorului în poveste. Aș fi crezut că David Duchovny a avut curajul să relateze povestea exact așa cum îi dictează inima, însă apariția editorului în poveste, cu sugestiile comerciale, care să aducă mai mulți cititori, m-a făcut să îmi schimb părerea și să cred că, deși a vrut să transmită o poveste pură, n-a avut curajul să o facă până la capăt.

Mă așteptam și la mai mult amuzament. Mă gândeam că poate nu înțeleg eu unele glume, însă și cele mai simple fraze, care se presupuneau a fi amuzante, nu mi-au adus zâmbetul pe buze.
Pe copertă scrie „O minunată parodie a lumii postmoderne, în tradiția Fermei Animalelor”. N-am citit această carte, însă am auzit multe lucruri pozitive despre ea. O s-o citesc într-o zi și pentru că e de mult pe lista mea, dar și pentru a vedea dacă „Holy Cow” chiar a păstrat așa-zisa „tradiție”.


Un aspect care mi-a plăcut a fost acela că, deși avem ca personaje niște animale, în spatele lor ne dăm seama că se află oamenii. În comportamentul lor se reflectă concis atitudinea oamenilor și a societății, drept pentru care ne dăm seama că ne confruntăm cu probleme majore în ceea ce privește acceptarea celor din jur. De asemenea, bârfa nu lipsește din cadru, și nici răutatea atât de des întâlnită în rândul oamenilor…

Voi, oamenii, sunteți tare ciudați, numai la mâncare vă stă gândul, însă, de arătat, vreți să arătați de parcă n-ați mânca nimic.

Întreaga carte este de fapt o fabulă, de pe urma căreia eu am rămas cu o idee, și anume că, pentru a vedea cărui loc îi aparținem, trebuie să experimentăm și să îmbrățișăm aventura din plin. Deși mie mi-a lăsat un gust amar, v-o recomand dacă vreți să experimentați o parodie ce are ca personaje trei animale haioase și prin care se fac evidențiate problemele societății moderne.

Nu contează dacă visurile se împlinesc sau nu, contează să visezei la ceva, să faci primul pas.

Vă urez lectură plăcută!



Citate:

Deși nu mă așteptam, am extras niște citate care îmi plac foarte mult:
  • E plăcut să trăiești în inocență absolută, numai că lumea asta ne oferă mai mult de-atât și ar fi o greșeală să nu profităm.
  • „Ura e ca o otravă pe care vrei s-o dai dușmanilor, dar o înghiți tot tu.
  • „Cum se face că fix în clipa despărțirii ajungem să apreciem cel mai mult tot ce lăsăm în urmă?



Rating:


Dacă vreți să comandați cartea, o găsiți aici, pe site-ul librăriei și anticariatului Târgul Cărții. Eu le mulțumesc din suflet pentru ocazia de a citi această carte și vă îndemn să cumpărați cu încredere de la ei și să profitați de prețurile excepționale!


4 gânduri frumoase:

  1. Am citit-o si eu, dar nu m-a dat pe spate. Da, era mai buna o ecranizare!

    RăspundețiȘtergere
  2. Uff, aveam ceva așteptări de la ea, dar m-a dezamăgit. Eh, asta e, se mai întâmplă. Da, o ecranizare cred că ar fi fost mai amuzantă.
    Mulțumesc de comentariu și spor la citit! >:D<

    RăspundețiȘtergere
  3. După recenzia ta ar părea o carte destul de interesantă, dar nu sunt sigură dacă mă atrag cu adevărat astfel de cărți. Poate din fiecare carte ai de învățat ceva, dar acel ceva să fie un lucru care nu-l vei uita toată viața.
    Îți doresc mult spor la citit şi o vacanță plăcută! ^.^

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ştiu, subiectul pare interesant, păcat că nu a ştiut autorul să te introducă frumos în poveste.
      Să ştii că ai dreptate, pe degeaba învăț ceva dacă mâine uit şi, cel mai important, dacă nu aplic.
      La fel şi ție, Dariaa, o vară plină de linişte şi momente frumoase! *.*

      Ștergere

Un produs Blogger.